marți, 24 mai 2011



widgeo.net

luni, 23 mai 2011

Catedrala Sfanta Sofia din Istanbul (Constantinopol)

Catedrala Sfanta Sofia din Istanbul

Biserica Sfanta Sofia, aflata in Istanbul - vechiul Constantinopol - este o fosta biserica crestina, si o fosta moschee musulmana, in prezent servind doar pe post de muzeu. Biserica Sfanta Sofia este recunoscuta mondial drept una dintre cele mai mari si impresionante cladiri din lume.

Sfanta Sofia - Catedrala din Constantinopol (astazi Istambul)

Biserica este cunoscuta sub denumirea de "Haghia Sophia" sau "Sfanta Intelepciune".

Sfanta Sofia - prima mare capodopera a stilului bizantin

Din pacate, nimic nu a mai ramas din prima biserica ridicata pe acest loc, in secolul al IV-lea, de catre imparatul Constantin cel Mare. Constantin a fost primul imparat si crestin si intemeietorul orasului care ii poarta numele - Constantinopol. Imparatul isi numea orasul si cu numele de "Noua Roma". Biserica Sfanta Sofia este una dintre multele biserici ridicate de catre imparat pe intreg cuprinsul imperiului sau.

Sfanta Sofia - Catedrala din Constantinopol (astazi Istambul)

La scurt timp dupa daramarea primei biserici, o a doua a fost ridicata de catre fiul sau, Constantiu si de catre imparatul Teodosie cel Mare. Aceasta biserica nu a avut nici ea o istorie prea lunga, fiind arsa intr-un incendiu din timpul revoltelor rascoalei Nika, in anul 532. Din aceasta biserica se mai pastreaza doar unele fragmente, expuse astazi in muzeul catedralei.

Sfanta Sofia - marturia evlaviei imparatului Justinian

Sfanta Sofia a fost construita maret, in forma ei actuala, intre anii 532 si 537, sub purtarea de grija a imparatului Justinian I. Iustinian a inceput constructia ei in anul 532, pe unul din dealurile orasului Constantinopol.

Sfanta Sofia - Catedrala din Constantinopol (astazi Istambul)

Pentru a construi biserica, Iustinian a importat materiale speciale de constructie, de pe tot cuprinsul Imperiului. Marmura alba si galbena au fost aduse pe vase, iar sculptori, tamplari, zidari si mozaicari au inceput sa lucreze pentru a crea aceasta bijuterie a crestinatatii in numai cinci ani.

Sfanta Sofia - Catedrala din Constantinopol (astazi Istambul)

Cand biserica a fost terminata, cupola si tavanul sau au fost in intregime poleite cu aur, a carui sralucire se reflecta in fiecare suprafata lustruita. Tonalitatile coloanelor de marmura erau atat de delicate, incat l-au facut pe un istoric al timpurilor, Procopius, sa le asemene cu o pajiste inflorita.

Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol

Splendoarea bisericii s-a diminuat treptat, de-a lungul istoriei, insa in momentul ei de apogeu, dupa terminarea acesteia, se spune ca imparatul Justinian ar fi exclamat urmatoarele: "Solomone, te-am intrecut!".

Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol

Arhitectii impresionantei biserici sunt Isidor de Milet si Anthemiu de Tralles, care indeplineau si functia de profesori de geometrie la Universitatea din Constantinopol. Aceasta este unul dintre cele mai bune exemple ale arhitecturii bizantine, abundand in mozaicuri, coloane de marmura si vestminte.

Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol

Basilica lui Justinian este, in acelasi timp, culmea dezvoltarii arhitecturii antice tarzii, si prima capodopera a noului stil bizantin. Influentele intalnite in compozitia acesteia, atat cele liturgice cat si cele arhitecturale, au ajuns, in scurt timp, sa fie larg raspandite in lumea crestina rasariteana, romano-catolica, dar si musulmana.

Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol

Pentru mai bine de 900 de ani, Biserica Sfanta Sofia a fost folosita drept scaun episcopal de catre Patriarhul Ortodox de Constantinopol. Totodata, biserica a gazduit si cele mai mari sinoade bisericesti si ceremonii imperiale. Structura acesteia a fost grav avariata de catre o serie de cutremure de pamant. Domul original al acesteia s-a surpat in urma unui cutremur de pamant din anul 558, urmatorul dom picand si el in anul 563. Alte surpari au mai avut loc si in anii 989 si 1346.

Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol

In anul 1204, mareata Biserica Sfanta Sofia a fost jefuita si dezbracata complet de podoabele sale de catre cruciati. Acest eveniment, care a lipsit biserica constantinopolitana de relicve foarte pretioase, a tensionat si mai mult relatiile dintre cele doua Biserici - de Rasarit si de Apus. Multe dintre bogatiile furate de catre cruciati din Biserica Sfanta Sofia pot fi vazute astazi in interiorul Basilicii Sfantului Marcu din Venetia.

Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol

Se spune ca slujbele tinute in Sfanta Sofia erau atat de grandioase incat participarea la una din aceste slujbe a determinat delegatia cneazuluiVladimir I sa opteze pentru crestinarea rusilor de catre Patriarhia de Constantinopol.

Sfanta Sofia - minunata biserica scapa nedaramata, dar ajunge moschee

In pofida tuturor greutatilor prin care a trecut cladirea, Biserica Sfanta Sofia a functionat pe post de biserica pana in ziua de marti, 29 mai 1453, cand sultanul Mohammed al II-lea - Cuceritorul - a intrat triumfator in orasul Constantinopol.

Sfanta Sofia - Catedrala din Constantinopol (astazi Istambul)

Sultanul a ramas uimit de frumusetea Bisericii Sfanta Sofia, hotarand transformarea bisericii in moschee imperiala. Cuceritorul a tratat cu respect Sfanta Sofia - se spune ca inainte de a intra pentru prima oara in biserica, Mohammed si-a turnat o mana de tarana pe cap, in semn de umilinta. Inauntru, a contemplat maretia bisericii si, vazand cum un soldat spargea pardoseala de marmura, l-a lovit cu sabia.

Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol

Biserica Sfanta Sofia a fost folosita pe post de moschee imperiala a orasului Istambul timp de aproape 500 de ani. Aceasta a fost folosita drept model pentru ulterioarele moschei din Istambul - Moscheea Albastra, Moscheea Suleiman, Moscheea Shehzade si Moscheea Rustem Pasha.

Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol

La inceput, turcii nu au modificat multe lucruri in mareata biserica. Pentru transformarea bisericii in moschee, ei au adaugat, pentru inceput, doar un "mihrab" (o nisa de rudaciune, pe peretele ce indica directia spre orasul Mecca), un "minbar" (amvon) si un minaret de lemn.

Dupa oarecare vreme, toate imaginile reprezentate in mozaicurile bisericii au fost acoperite cu tencuiala, ca urmare a unui ordin islamic de interzicerea a reprezentarilor artistice ale persoanelor.

Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol

Sultanul Mohammed al II-lea a construit o "madrasa" (o scoala religioasa) in apropierea moscheei. Adaugiri ulterioare au avut loc sub urmatorii sultani. O serie de restaurari masive au fost conduse de catre Mimar Sinan, in timpul domniei sultanului Selim al II-lea, acum luand forma Loja Imperiala si un nou minaret.

Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol

Mimar Sinan a construit si mausoleul lui Selim al II-lea, situat in sud-estul moscheei, in anul 1577, iar mai apoi, in anul 1600, mausoleele sultanilor Murad al III-lea si Mohammed al III-lea, care se afla in apropierea primului mentionat.

Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol

Mahmud I a ordonat si el restaurarea moscheei in anul 1739, tot acum adaugandu-se acesteia si o fantana pentru spalarile ritualice, o scoala koranica, o bucatarie si o librarie. Din acest moment, moscheea ajunge sa fie vazuta drept un important centru social.

Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol

Cea mai importanta restaurare a moscheei - Biserica Sfanta Sofia - a avut loc intre anii 1847 si 1849, cand sultanul Abdulmecid al II-lea a apelat la ajutorul arhitectilor suedezi Gaspare si Guiseppe Fossati. Cei doi frati au consolidat domul si boltile, au indreptat coloanele, restaurand si decoratiile interioare si exterioare.

Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol

Descoperirea minunatelor mozaicuri ale Bisericii Sfanta Sofia a fost ajutate si de catre cei doi frati Fossati, care au scos la lumina o parte din mozaicuri, curatandu-le si descriindu-le in caietul lor de lucarari. Fratii Fossatis au adaugat si rondelurile caligrafice care se mai pot observa si astazi atarnand in cladire - ele au inlocuit altele mai vechi. Aceste cercuri au fost realizate de caligraful Kazasker Izzet Efendi.

Sfanta Sofia - secularizarea moscheei si infiintarea actualului muzeu

In anul 1934, sub presedintele turc Kemal Ataturk, Biserica Sfanta Sofia a fost secularizata si transformata in muzeu - Muzeul Sfanta Sofia sau "Muzeul Ayasofya". Covorasele liturgice folosite pentru rugaciune au fost indepartate, scotand la lumina minunata marmura a podelei.

Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol

Cu toate acestea, mozaicurile nu au fost bagate prea mult in seama, cladirea ramanand, inca o buna bucata de vreme, nu foarte ingrijita. Unele dintre cercurile caligrafice au fost mutate in alte moschei, dintre acestea ramanand in Biserica Sfanta Sofia doar opt la numar.

Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol

In anul 1993, o comisie UNESCO ajunsa in Turcia a ramas profund intristata vazand proasta stare a acestei minunate bijuterii mondiale: tencuiala se descprindea de pe pereti, marmura era murdara, ferestrele erau pe alocuri sparte, tablourile si mozaicurile afectate intr-o masura mai mica sau mai mare, iar acoperisul foarte prost izolat impatriva apei.

Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol

Curatarea bisericii, a acoperisului si intreaga lucrare de restaurare a cladirii are loc si astazi; multi dintre vizitatori au intalnit in plin centrul bisericii o uriasa schela ce atinge varful domului.

Sfanta Sofia - indrazneata arhitectura a lui Isidor si Anthemiu

Chiar in fata intrarii in Biserica Sfanta Sofia se afla o serie de ghiulele de tun din piatra. Aceste pietre sunt chiar cele folosite de catre Mohammed Cuceritorul in lupta sa victorioasa din anul 1453, in urma careia a cucerit orasul.

Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol

Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol

Biserica Sfanta Sofia are un plan clasic de basilica. Planul de baza al bisericii are o latime de 70 de metri si o lungime de 75 de metri. Aceasta suprafata este acoperita de un dom cu diametrul de 31 de metri - acest dom este doar cu foarte putin mai mic decat cel al Panteonului din Roma.

Sfanta Sofia - Catedrala din Constantinopol (astazi Istambul)

Cupola centrala este o adevarata minune arhitectonica, atat prin marimea ei (diametrul de 31 de metri), cat si prin inaltimea la care e ridicata (54 de metri), datorita careia pare suspendata in vazduh. Uriasul dom este luminat de cele 40 ferestre aflate la baza ei.

Sfanta Sofia - Catedrala din Constantinopol (astazi Istambul)

Uriasul dom este sustinut de patru sectiuni triunghiulare de piatra care rezolva problema sprijinirii bazei sale rotunde pe o forma patrata. Fiecare dintre aceste triunghiuri care sprijina domul sunt impodobite cu cate un serafim. Greutatea domului se trasmite prin mijlocirea acestor triunghiuri celor patru coloane uriase situate in colturile absidelor. Datorita acestei tehnici arhitecturale, domul pare ca pluteste deasupra a patru arce uriase.

Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol

In capetele vestice si estice, deschizaturile arcuite sunt extinse in semi-domuri. Peretii plati ai interiorului sunt numiti timpane, fiecare dintre ei purtand 12 ferestre largi asezate pe cate doua randuri, sapte in randul de jos si cinci in randul de sus.

Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol

Toate suprafetele interiorului sunt captusite cu bucatele de marmura policroma - verde, alba, purpurie si aurie. In exterior, peretii simplu tencuiti arata mai bine multimea comasata a boltilor si a domurilor.

Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol

Cercurile infatisand caligrafii islamice, care atarna de jur-imprejurul maretului dom inca din secolul al XIX-lea, fac un contrast intererant cu fundalul de mozaicuri crestine scoase la lumina. Numele inscrise in aceste opt cercuri din lemn caligrafiate sunt urmatoarele: Allah si Muhammad (flancand absida centrala), primii patru califi Abu Bakr, Umar, Uthman si Ali (situate in cele patru colturi ale domului) si cei doi nepoti ai lui Mohammed, Hasan si Husayn (atarnand in nava).

Sfanta Sofia - minunatele mozaicuri de valoare mondiala

Mozaicurile bizantine, de o frumusete impresionanta, sunt scoase la lumina treptat, pana acum vazand lumina doar cele din registrele superioare, la care se poate ajunge doar urcand imensele scari din biserica. Acest lucru se datoreaza repulsiei islamice fata de crestinism.

Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol

Musulmanii nu vor sa scoata la lumina mozaicurile din nava si din incaperile centrale pentru a nu predomina fata de elementele lor islamice. Cladirea, fiind folosita pe post de moschee timp de 500 de ani, are inca multe orgolii, impiedicand astfel scoaterea la lumina a unor bogatii mondiale.

Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol

In perioada in care Biserica Sfanta Sofia era folosita pe post de locas de cult, atat de catre crestini, iar mai apoi de catre musulmani, punctul ei central il constituia absida estica, crestinii avand altarul mereu indreptat spre est, iar musulmanii indreptat spre orasul Mecca - fata de Istambul, orasul Mecca este situat spre est, deci ambele altare au fost situate in acelasi loc. Cele mai frumoase panorame ale uriasei cladiri se intind inaintea privitorului din acest loc care aduna in el multe beneficii.

Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol

La nivelul inferior al bisericii, cele mai multe dintre reprezentarile artistice dateaza din perioada islamica. In absida centrala se pastreaza inca un frumos "mihrab" de marmura, care indica directia spre Mecca. Scarile ce urca putin mai sus, care pornesc din dreapta mihrab-ului, duc spre un amvon din care se predica la unele slujbe. In stanga mihrab-ului se afla Loja Imperiala, construita de catre fratii Fossati, care au restaurat in intregime Biserica Sfanta Sofia, in anii 1800.

Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol

Privind in sus, din acest loc, se poate vedea un minunat mzaic ce o infatiseaza pe Fecioara Maria cu Pruncul. In partea dreapta se vede inca Arhanghelul Gavriil, partial avariat. Gavriil, aflat in partea dreapta, trebuia sa corespunda Arhanghelului Mihail, aflat in partea stanga, insa acesta din urma este aproape in intregime pierdut.

Sfanta Sofia - Aghia Sophia din Constantinopol

Cele mai cunoscute mozaicuri din Biserica Sfanta Sofia sunt cele aflate in registrele superioare, in galerii. Galeria Sudica, unde se afla mozaicurile mari, era folosite pentru sinoadele bisericesti. In vremea in care Biserica Sfanta Sofia era folosita pe post de moschee, aceste galerii erau folosite de catre femei, in vremea slujbelor acestea neavand voie sa stea laolalta cu barbatii.

Astazi, aceste galerii - balcoanele si etajele laterale - ofera vizitatorilor o foarte buna priveliste asupra navei, din toate unghiurile acesteia, cat si o foarte buna vedere a unora dintre cele mai renumite mozaicuri bizantine din lume.

Sfanta Sofia - Catedrala din Constantinopol (astazi Istambul)

Cel mai cunoscut mozaic din Biserica Sfanta Sofia este scena numita "Deises" - Rugaciune - acesta fiind primul dintre cele aflate in Galeria Sudica, in care se ajunge trecand prin Usa de Marmura. Sceana ni-L infatiseaza pe Hristos Pantrocrator, flancat de catre Fecioara Maria si de catre Sfantul Ioan Botezatorul.

Sfanta Sofia - Catedrala din Constantinopol (astazi Istambul)

In capatul Galeriei Sudice se afla doua mozaicuri biznatine suflate cu aur. In partea stanga se vad infatisati imparatul Contantin al IX-lea Monomahul si imparateasa Zoe, intre care sta asezat Hristos, iar in partea dreapta se vad infatisati imparatul Ioan al II-lea Comnenul si imparateasa Irina, in mijlocul carora sta asezata Fecioara Maria cu Pruncul.

Sfanta Sofia - Catedrala din Constantinopol (astazi Istambul)

Usa de iesire din Biserica Sfanta Sofia, una moderna astazi, este numita "Vestibulul Razboinicilor" - numele ii vine de la faptul ca in timpul in care imparatul statea la slujbe, aici stateau garzile sale imperiale.

In registrul superior, in spatele vizitatorului ce se indreapta spre iesire, se infatiseaza in toate splendoarea lui un minunat mozaic cu Fecioara Maria si imparatii Constantin si Justinian. Imparatul Constantin cel Mare ii inchina Fecioarei Maria modelul orasului pe care l-a infiintat aici - Constantinopol, iar imparatul Justinian ii inchina acesteia Biserica Sfanta Sofia, pe care acesta a reconstruit-o din temelie. Acest mozaic dateaza probabil din secolul al X-lea.

Sfanta Sofia - Catedrala din Constantinopol (astazi Istambul)

Restaurarile si reparatiile din Biserica Sfanta Sofia continua si astazi. Intre timp, vizitatorii pot admira interiorul, care este in mare masura la fel cum era cand a slujit drept biserica ultima oara. Aceasta s-a intamplat in seara zilei de 28 mai 1453, cand imparatul Constantin al XI-lea a primit Sfanta Impartasanie pentru ultima oara. Intuia ca in cateva ore miile de turci condusi de Mehmet al II-lea vor escalada zidurile orasului pentru a-l cuceri.

Sfanta Sofia - Catedrala din Constantinopol (astazi Istambul)